Consumatorii mei de vieți amare

Consumatorii mei de vieți amare

Consumatorii mei de vieți amare,

Ce zburați în stoluri călătoare

Și aprindeți candele strălucitoare,

Focul vostru, acum, nu mă mai doare.

Căldura lui îmi pârjoleste numai calea,

Transformând în aburi toată marea,

Măcinându-mi coșmarurile și jalea

Ce îmi otrăvesc oasele și starea.

Sufletul înecat în texte literare,

Ma privește, apoi se uită-n zare

Și oftează când pe retină îmi apare,

Proiectate imagini albe călătoare.

Și ca un nebun cu visele gregare,

Dar cu zeci de idealuri solitare,

Ma alătur vouă, dar în așteptare,

Consumatorii mei de vieți amare.

21.01.2016 de Iosob Gabriel-Alin

Vântul suspină

Vântul suspină

Vântul urlă și-n ureche îmi suspină,

Așteptând pe rând să-mi vină,

Valuri mari de ceață deasă

Să mă prindă ca-ntr-o plasă.

Și vântul suflă, rău suspină,

Puterea aripilor ca de acvilă

Adună iar  spre mine o movilă,

De gânduri reci înțepate de albină.

Vântul suflă, ascultă-l cum suspină,

Eu mă transform lent în rădăcină,

Rămân plantat ca-ntr-o grădină,

Ascultând  țipetele … durere fină.

18.01.2016 de Iosob Gabriel-Alin