Consiliere-n noapte

Consiliere-n noapte

Privesc în zare,  strălucirea, orizontul,

Întreb sunetele cum de vuiește vântul,

Dau ocol cu degetul la tot pămantul,

Trece timpul, devine scump cuvântul.

Și mă împiedic de mii de umbre colorate,

Devin neliniștit, chiar nebun și fără acte,

Îmi numar pașii și urmele reflectate-n fapte,

Sunt eu, cel ce se consolează-n noapte.

Corupt de viață și de necunoscute șoapte,

Aștept provocări nenumărate și adevărate,

Pe veranda casei mele de vor fi lăsate,

Antrenate, în putere, nu așa de cocoșate.

Și verdele primăvăratic suflefului dă glas,

Mă obligă, ating cu degetul o țară din atlas

Și mă opresc aici, aici eu vreau să fac popas

În speranța că voi face rost de un compas.

22.03.2016 de Iosob Gabriel-Alin

Două întrebări să-ți spun

Două întrebări să-ți spun

Suflete rănite, deja îndurerate,

Măcinate de gânduri și de șoapte,

Ce stau treze în miez de noapte,

De ce oare, de noi sunt acceptate?

Vieți furate, idei date și mii de fapte,

Așteptări și inimi etern furate,

Fumuri albe înconjurate-n moarte

De ce oare să vă așteptăm pe toate?

……….

29.01.2016 de Iosob Gabriel-Alin

Acum cativa ani am fost invitat la un simpozion de astronomie si am ales sa le prezint elevilor din sala, pentru ca aceasta manifestare era organizata de un liceu din Roman, "Extraterestrii de langa noi". Concluzia principala este: toti suntem extraterestrii pe aceasta planeta numita Terra si cu toate acestea ce motive avem sa ne grabim disparitia daca Terra ne-a acceptat sa facem parte din ea?
P.S. Poate fi o intrebare retorica!